Abia a început anul 2008, şi deja vine primăvara... primesc din ce în ce mai multe mailuri de la groups-ul Olimpiadele Comunicării. A trecut încă un an, plin de experienţe noi, poate am devenit mai matură, poate m-am scufundat în diferite activităţi. Îmi aduc aminte cu plăcere cum a fost să participăm la olimpiade, şi mai ales cum am reuşit să formăm o echipă. Logo-ul (neuronul jucăuş şi îndrăzneţ) şi numele de echipă DEEP parcă semnala trecerea unui prag, când omul deja se gândeşte în perspectivă, analizează posibilele consecinţe ale acţiunilor sale...
Privind în urmă, caut răspunsul la întrebarea care a rămas cumva în aer... eram o echipă bună? Ce am fi putut face altfel, ca lucrurile să fi mers mai bine? Nu m-am împăcat cu gândul că nu am primit un feedback complet pe munca noastră, pe ideile implementate în acea campanie. Oare am fi fost capabili să creăm ceva mai valoros?
Echipa a rămas în minţile noastre, o amintire dulce-amăruie, ca mireasma florilor de primăvară...
Privind în urmă, caut răspunsul la întrebarea care a rămas cumva în aer... eram o echipă bună? Ce am fi putut face altfel, ca lucrurile să fi mers mai bine? Nu m-am împăcat cu gândul că nu am primit un feedback complet pe munca noastră, pe ideile implementate în acea campanie. Oare am fi fost capabili să creăm ceva mai valoros?
Echipa a rămas în minţile noastre, o amintire dulce-amăruie, ca mireasma florilor de primăvară...